Tehnologie de vârf, minte de peșteră

Trăim într-o eră a inovației. Avem inteligență artificială care creează artă, mașini care se conduc singure și algoritmi care ne cunosc mai bine decât ne cunoaștem noi. Am ajuns pe Marte, dar nu reușim să trăim în pace pe Pământ.

În timp ce unii programează roboți care salvează vieți, alții trag cu mitraliera în școli. Unii visează colonii spațiale, în timp ce alții își bombardează vecinii. Se discută despre drepturile roboților, dar în multe colțuri ale lumii, oamenii nu au nici cele mai de bază drepturi.

Progresul tehnologic e uimitor. Dar comportamentul nostru? Încă primitiv. Războaiele nu mai sunt despre supraviețuire, ci despre bani și putere. Violența nu dispare, doar se mută: din stradă, pe rețelele sociale.

Tehnologia nu ne face mai buni, ci doar mai eficienți. Un robot poate salva sau poate ucide. Totul depinde de omul care îl controlează. Problema nu e tehnologia, ci cine o folosește și cu ce scop.

Am evoluat la exterior: gadgeturi, aplicații, viteze. Dar pe interior? Suntem tot acolo: cu ură, egoism și frică. Ne place să credem că suntem civilizați, dar ne comportăm ca în epoca de piatră, doar cu arme mai sofisticate.

Concluzie?
Avem drone în cer, dar demoni în suflet. Nu suntem încă atât de evoluați pe cât ne place să credem.